Ce se mai fură în Cluj: oglinzi de Skoda

După ce, în urmă cu câteva luni, avusem ultimul incident cu oglinzile retrovizoare, se pare că această piesă de caroserie insistă să-mi scoată primele fire de păr alb, devreme ce trebuie s-o schimb mai des decât alimentez la pompă.

Povestea e una simplă: lăsat maşină peste noapte în centrul oraşului, găsit maşină dimineaţa fără oglindă! În concret, fără geamul propriu-zis. Doar că de data asta nu a fost vorba despre o lovire (ne)intenţionată, ea fiind desprinsă pur şi simplu, cu multă dibăcie, din suportul său de plastic… Acum stau şi mă întreb ce-o să urmeze? să mi se dezlipească folia de pe geamuri, să mi se şmanglească xenoanele din far? România, te iubesc! Însă vestea bună e că nu-s singurul Stan Păţitul din Cluj: fix la o zi distanţă am mai zărit în trafic o Skoda fără oglindă! Ta-daaaaam!!

Update

A doua zi am întreprins o cercetare poliţienească la locul faptei, dar, bineînţeles, exact acel spot nu era acoperit de puzderia de camere care împânzesc acest încântător oraş.

Care este legătura dintre cele două imagini?

 

PS. daţi click pt. mărire!

Vă spun eu: furtunul rupt al pompei de benzină!

         Totuşi, dacă în toate cele 6 ipostaze a fost vorba doar despre muieri, în declaraţia de faţă este vorba despre un mascul alfa, un bun tovarăş de-al meu (îl vom nota cu "Ş.").  Întâmplarea de pomină s-a petrecut într-o vineri de mai, pe la amiază, în incinta benzinăriei austriece de la intrarea în Diej, dinspre Kolosvar. Extenuat fiind după 2 ore de muncă şi 22 de distracţie, Ş. intră la pompă să alimenteze, face plinul, dar lasă furtunul în rezervor şi merge să plătească. Bazându-se pe faptul că măcar unul dintre bondarii ăia de angajaţi, care altădată sar ca termitele să te ajute obligat-forţat, va orbecăi un gest de extracţie al furtunului din orificiul rezervorului, Ş. se întoarce liniştit de la ghişeu, se urcă în maşină, porneşte şi BIFFF!! Din spusele sale imaginea a fost una cel puţin identică cu cele din colaj. Iar sunetul, suficient de puternic să atragă toţi gură-cască din perimetru. Cât ai zice „poliţia” nişte vajnici reprezentanţi ai organului s-au deplasat de urgenţă să noteze problema. Declaraţii, figuri, iertăciuni, promisiuni. Restul îl va acoperi firma de asigurare a maşinii.

          Ce învăţăm noi din această păţanie:

     1. Dacă tot ai retrovizoare, foloseşte-le!

     2. Nu lăsa pe altul să-ţi facă treaba, iar dacă tot o începi tu, du-o până la capăt.

     3. Încearcă să dormi măcar 5 ore/noapte în caz că te apucă dorul de ducă. 

Guess huuuu?!

Oare cum se cheamă acel cretin care se erijează într-un Dumnezeu întrupat şi care consideră faptul că în jurul propriilor lipide se învârte axa terestră, într-o perpetuă mişcare de revoluţie, în timp ce toţi ceilalţi sunt nişte fraieri toleraţi de pătura superioară din care provine însăşi augusta sa creatură? (Ave Hitler!)

Oare cum se cheamă acel cretin care ţine morţiş să-ţi corecteze şi completeze rău-intenţionat fiecare lucrare, să-ţi pună căciuli, virgule şi punct şi virgule, să-ţi înlocuiască cuvintele cu sinonime şi să refrazeze întregul fragment?

Oare cum se chemă acel cretin care până mai ieri te-a considerat un pion extrem de important pe tabla de şah, pentru ca mai apoi să te anatemizeze într-un nebun din vechea gardă, incapabil să respecte regulile jocului?

Oare cum se chemă acel cretin obsedat de putere şi funcţii, pentru care un scaun din piele neagră bătătorită de şuncile-i nemărginite reprezintă însăşi raţiunea de-a escalada treptele Piramidei lui Maslow?

Oare cum se cheamă acel cretin frustrat de nimicnicia poziţiei sale, puse în oglindă de succesul, măreţia şi consideraţia persoanelor care-i împărtăşesc aceeaşi masă citoplasmatică?

Oare cum se cheamă acel cretin care nu suportă o critică constructivă şi pentru care fiecare iniţiativă reprezintă o ofensă şi o ameninţare la însăşi existenţa sa de muscă ţeţe întronată?

Oare cum se cheamă acel cretin care-şi linge în cur şeful, doar ca să devină un şef mai mic? (n. şi tot degeaba!)

Oare cum se cheamă acel cretin pentru care singurul limbaj disponibil este cel de lemn, întortocheat şi superfluu, lipsit de transparenţă şi manipulator?

Oare cum se cheamă acel cretin incapabil să-şi organizeze eficient timpul de lucru şi să delege eficace sarcinile corespunzătoare?

Oare cum se cheamă acel cretin care face diferenţe între oameni prin favoritisme şi simpatii meschine?

……eh dragii moşului sunt convins că aţi păpat destul laptic şi că v-aţi prins cum îl cheamă. Pentru toţi ceilalţi, există Mastercard!

Unirea Prinicipatelor...de foame

Hai sa-ntindem coca mare, mai aici şi mai colea

Înăuntru, în cuptoare, ca s-astâmpăram foamea

Noi suntem din România şi suntem flămânzi şi goi

Şi, în vreme de urgie, ne vom transforma-n strigoi

Pentr-un ţâr de firmitură, ne vindem părinţii toţi

Fraţii noştri, conştiinţa, până şi pe cei din morţi

Aşa este tot românul, de când este pe pământ

A luptat să-i fie bine, numai lui, ca unui sfânt

Cetatea Studentei

      Fiecare floreştean a stat la un moment dat rezemat pe balustrada balconului propriu, în contextul unui tet-a-tet absorbitor cu vecinu’ din celălalt ansamblu rezidenţial, punându-şi întrebarea de 1000 de puncte: „Băh, ce-i lipseşte totuşi Floreştiului ăsta??”. Evident, pe lângă atotcuprinzătorul răspuns „TOTUL”, mai există, de curând, un supliment: campus universitar!

     Conform floreşti-gilău.ro, primarul Şulea îşi doreşte un campus fix într-una dintre cele mai aglomerate zone ale Floreştiului: Cetatea Fetei. Ideea nu e una chiar 9, în luna lui Răpciune al 2012, acelaşi primar avansa ideea unui campus care să se întindă pe vreo 10 hectare şi să deservească cca. 300 de studenţi.

     Toate bune şi frumoase (mai ales studentele), dar încă un adaos de 300 oameni, fiecare cu jumătăţile/amanţii(tele) proprii, la care se adaugă profii şi personalul administrativ, plus mijloacele lor motorizate de deplasare, înseamnă un stres destul de însemnat pentru cei 30000 de locuitori pe care îi are acum localitatea şi a căror vieţuire a devenit una destul de problematică, dacă nu tristă. Şi asta ca să nu mai vorbim de limbaj, ale cărui tente argotice tind să devină tot mai evidente, în special după o furtună de vară sănătoasă sau după o promenadă cu automobilul. 

    Dar să privim şi partea bună: ca să bei o bere ieftină, clătindu-ţi în acelaşi timp privirea cu forme clepsidrale, nu mai trebuie să mergi n-şpe km până în municipiu, pe Piezişă, unde, fie vorba între noi, nici nu prea poţi drinkăli pt că te lasă nino-nino fără document.  Plus că se vor deschide cluburi, baruri şi terase non-stop, adică exact ce-i trebuie floreşteanului tânăr, proaspăt însurat şi cu 3 childreni. Deja visez cu ochii deschişi…careva să mă trezească!! (şi pe nea’ Şulea)