Şi, după acţiunea celor mici, a urmat, bineînţeles,
serbarea celor mari! Pe principiul binecunoscut de studenți conform căruia cele
mai tari kefuri îs ălea din sesiune, sindrofia părinţilor din post a fost şi ea
cam în zona aia. Când s-au văzut scăpaţi de El Padre, tătic şi el, fiecare şi-a
scos din traistă ce-a adus mai bun de-acasă (de post evident): sărmăluţe,
plăcinte, n-feluri de mâncăruri pe bază de soia şi nelipsita palincă (tot de
post). Când s-a terminat pălinca, berea (de post) a devenit şi ea foarte apreciată. Totul
pe fondul unui playlist generos cu moroşeni şi artişti locali. Şi, ca să fie
păcatul-păcat, am băgat şi nişte jocuri cu strigături de răsunau geamurile
Bisericii, aflate la nici 50 de metri.
Vad ca si tu te-ai dat in spectacol...ce-ti mai place si tie sa joci:P.
RăspundețiȘtergere