Umilinţa masculină:))

Marţi seara am mers, pentru a doua oară în aproape 27 de ani, la basket frate! Iniţial am fost 4 handralăi, apoi au mai venit încă două persoane, printre care şi o gajică de un metru şi-un şniţel. Prima dată n-am înţeles ce vrea fătuca asta mai iexact, dar când văzui că-mi cere mingea să arunce nişte libere m-am dumirit rapid: a venit să joace şi ea basket...doh!!! Bun zic, hai să-i arătăm ce greşeală fatală făcu când a ales să joace cu masculii feroce! După nici 5 minute era clar: tipa venise să facă mişto de noi. Poate nu am fost toţi Şachili O'Nili şi Maicăli Jordăni, dar câteva pase şi driblinguri tot am făcut. Inutil. Basketbalista de ocazie înscria din orice poziţie, recupera aproape toate mingile, dădea pase imposibile şi la sfârşit, când toţi eram knockout de efort, ea insita să mai jucăm:)) Asta da femeie! Crek şi sub duş încă râdea de fraierii aia de băieţi care se mişcau ca morţii şi gâfâiau de îşi scuipau plămânii hăt! Aşa ceva....